Download 28 Agache

ASTRID AGACHE
KARL KURT KLEIN – REMARCABIL MEDIATOR
ÎNTRE CULTURILE GERMAN| {I ROMÂN|
Intelectual de aleas\ ]inut\, c\rturar prolific, Karl Kurt Klein 1 s-a
afirmat, prin preocup\rile sale, în domenii esen]iale ale vie]ii culturale
(istorie [i istorie literar\, lingvistic\, didactic\, biblioteconomie, activitate
editorial\, rela]ii interculturale) [i prin aceasta a avut o contribu]ie
remarcabil\, mai ales în perioada ie[ean\ a activit\]ii sale, întins\ pe
parcursul a 16 ani, la prop\[irea rela]iilor culturale germano-române.
C=teva date biografice îi prefigureaz\ [i contureaz\ personalitatea
înc\ din tinere]e. Prin chiar locul na[terii sale, Klein a crescut într-un
mediu multilingvistic, unde s\seasca transilvan\ era limba matern\,
germana era limba cult\ [i uzual\, maghiara era limba oficial\, iar româna
limba de comunicare cu popula]ia majoritar\. Aceste circumstan]e l-au
format ca pe un adev\rat mijlocitor între culturile dep\rtate din punct de
vedere al limbilor, dar at=t de apropiate din punct de vedere social. Astfel,
dup\ ce a urmat gimnaziul german de la Sibiu, studiind cu profesorii de
acolo, cu rezultate foarte bune, împrejur\rile primului r\zboi l-au
determinat s\ sus]in\ examene de germanistic\ [i teologie cu profesorul
Richard Huss în cadrul Universit\]ii din Debrecin, relu=ndu-[i studiile de
abia în toamna anului 1919, odat\ cu înfiin]area Universit\]ii române[ti
din Cluj. În toamna anului 1920 devine licen]iat în filologia modern\ la
Universitatea din Cluj, sus]in=nd examenul de licen]\ cu probe la limbile
german\, latin\ [i greac\, iar în 1921 î[i ia doctoratul. De remarcat c\ din
comisia de doctorat, la sus]inerea tezei condus\ de profesorul Gustav
Kisch, au f\cut parte profesorii Nicolae B\nescu [i Iosif Popovici, iar pe
1
Vezi [i Astrid Agache, Identitätsstiftende Jahre des Germanisten Karl Kurt Klein,
1897-1971, în vol. Pun]i în istorie. Studii româno-germane (coordonatori C\t\lin
Turliuc, Flavius Solomon), Editura Cantes, Ia[i, 2001, p. 50-67.
348mmmmmmmmmmmmmmmmmiiASTRID AGACHE
diploma de doctor, al\turi de specialitatea principal\, Limba [i literatura
german\, figureaz\ altele dou\: Indogermanistica [i Istoria literaturii
latine. Dup\ perfec]ionarea cuno[tin]elor în domeniul filologiei [i
teologiei de la Universitatea din Marburg / Lahn, Karl Kurt Klein a
început publicarea unor articole privind literatura contemporan\,
c=ntecele populare [i originea sa[ilor din Transilvania.
A[adar, în 1923, c=nd profesorul Traian Bratu de la Universitatea
ie[ean\ îi propune printr-o scrisoare s\-i devin\ asistent, acesta era
îndrept\]it s\ remarce: ,,Am citit lucr\rile [i articolele dumneavoastr\ [i
cred c\ ne vom desf\[ura activitatea în bun\ în]elegere. Dorin]a exprimat\
de dumneavoastr\ de a v\ alege ca domeniu special de cercetare literatura
[i cultura minorit\]ii na]ionale germane din România, o consider
justificat\ [i corespunz\toare. Ca cet\]ean al României a]i putea l\rgi sfera
de cercetare, în sensul de a analiza influen]ele acestei literaturi [i culturi
asupra celorlalte na]ionalit\]i [i s\ studia]i interferen]ele existente între
ele. În conjunctura dat\, aceast\ preocupare nu se va putea desf\[ura în
cadrul activit\]ii academice, deoarece nu ve]i dispune de studen]i cu o
preg\tire corespunz\toare, ci trebuie s\ devin\ obiect de studiu particular.
(Adaug observa]ia c\, personal, sus]in necesitatea prezent\rii prelegerilor
la cursuri în limba român\, în schimb seminariile [i exerci]iile din cadrul
proseminariilor se vor desf\[ura pe cât posibil în limba german\; aceast\
m\sur\ corespunde caracterului românesc al universit\]ii)”. 2
Nedesmin]ind speran]ele profesorului, noul asistent al Catedrei de
germanistic\ va releva, într-o serie de studii în limba german\,
personalitatea unor intelectuali sa[i din Transilvania p\trun[i în spa]iul
moldav, care au contribuit, într-o m\sur\ considerabil\, la stabilirea unor noi
raporturi între culturile român\ [i german\. Astfel, într-un prim articol
(1924) consacrat pastorului lutheran Daniel Roth3, Klein pune în valoare
date din biografia acestuia, subliniind rolul s\u, ca profesor particular al unor
familii boiere[ti din Ia[i, continu=nd o tradi]ie mai veche (secolul al XVI-lea)
în r\sp=ndirea cuno[tin]elor de limb\ german\, propag=nd, totodat\, noile
idei europene, mai ales în cercul de lectur\ al medicini[tilor (1826-1830).
Datorit\ convingerilor sale politice proromâne[ti, implicat în evenimentele
de la 1848 din Transilvania, c=nd cerea deslipirea acestei provincii [i
2 Ioan Dordea, Karl Kurt Klein. 1897-1971. Coresponden]\, Editura Clusium 1997, p. 55
(Scrisoare din 18 august 1923).
3
Karl Kurt Klein, Zur Lebensgeschichte Daniels Roth, în „Korrespondenzblatt des
Vereins für siebenbürgische Landeskunde“, 1924, p. 48-69.
KARL KURT KLEIN – MEDIATOR ~NTRE CULTURIiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii349
unificarea ei cu Moldova [i }ara Româneasc\ într-un stat daco-român,
Daniel Roth este silit s\ p\r\seasc\ Transilvania, [i s\ se refugieze din nou la
Ia[i (1849). În aceast\ a doua perioad\ a [ederii sale în capitala moldav\, el
a desf\[urat o intens\ activitate ca medic militar. Este de men]ionat c\
aceast\ contribu]ie a lui Karl Kurt Klein a fost remarcat\, printre al]ii, de
Ilie B\rbulescu, care într-o recenzie îi sugera s\ aprofundeze tema rela]iilor
culturale româno-germane. „Dup\ ce în urma revolu]iei de la 1821 Românii
Principatelor încep a-[i îndrepta aten]ia mai cu deosebire spre cultura
apusean\, Fran]a ne d\du mai cu seam\ limba fran]uzeasc\ [i manierele
elegante ale Cur]ii domne[ti [i saloanelor boiere[ti, înv\]\tura c\r]ii ni-o
transmiser\ Germanii în foarte mare parte”.4
Continu=ndu-[i în aceea[i direc]ie preocup\rile, el s-a aplecat cu st\ruin]\
asupra unei personalit\]i de seam\ din elita intelectual\ a Ia[ului primei
jum\t\]i a secolului al XIX-lea, Christian Flechtenmacher5, renumitul jurist
care a activat nu numai ca func]ionar al statului dar, împreun\ cu grecul
Ananias, a introdus în practica juridic\ Codul civil, cunoscut sub denumirea
de Codul Callimachi, pentru care a fost ridicat la rangul boieresc de c\minar,
iar ca profesor la Gimnaziul Vasillian [i apoi la Academia Mih\ilean\, a ]inut
primele prelegeri de drept în limba român\, contrar poruncii domne[ti de a se
preda în limba francez\, primind pentru aceasta, de la contemporanii s\i,
apelativul de „bun român”. De altfel, el a [i scris în limba român\.
În alte articole6, Karl Kurt Klein a surprins [i activitatea altor sa[i din
Transilvania veni]i pe p\m=ntul moldav ca ingineri, medici, farmaci[ti,
subliniind devotamentul lor pentru patria adoptiv\ [i aportul substan]ial al
acestora la promovarea [i consolidarea leg\turilor culturale germano-române.
El însu[i, asum=ndu-[i rolul de mediator între cele dou\ culturi,
elaboreaz\ în 1929 volumul Rumänisch-Deutsche Kulturbeziehungen7 pe care
l-a publicat la Heidelberg, în timp ce se afla la Universitatea din Marburg,
conduc=nd Institut fur Grenz-und Auslanddeutschtum. Dup\ propria-i m\rturisire
4
Ilie B\rbulescu, Karl Kurt Klein, Zur Lebensgeschichte Daniel Roths, în revista din
Sibiu ,,Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde“ No. 7-10 din
iulie-oct. 1924, în „Arhiva. Organul Societ\]ii istorico-filologice din Ia[i”, 1926, p. 75-78.
5
Karl Kurt Klein, Ein Siebenbürger Sachse als Pravilist in moldauischen Diensten,
în Bukarester Gemeindeblatt, 19.dec. 1926.
6 Karl Kurt Klein, Sächsische Bojaren, în Deutscher Kalender für Rumänien, Bucure[ti, 1930, p. 136-149.
7
Karl Kurt Klein, Rumänisch-Deutsche Literaturbeziehungen. Zwei Studien aus dem
Aufgaben- und Arbeitskreis der Deutschforschung an den rumänischen Universitäten,
Heidelberg, 1929.
350mmmmmmmmmmmmmmmmmiiASTRID AGACHE
din Prefa]\, lucrarea se adreseaz\ în aceea[i m\sur\ publicului german [i celui
român, prezent=nd în prima parte c=teva direc]ii ale germanisticii române[ti,
iar în cea de-a doua, intitulat\ „Rumänische Beziehungen in der deutschen
Literatur Siebenbürgens bis zur Mitte des 19. Jahrhunderts”, el surprinde
interferen]ele existente, at=t în limb\, c=t [i în literatur\, p=n\ la mijlocul
secolului al XIX-lea. În acela[i timp, Klein a ]inut cursuri de limb\ român\ la
Seminarul de romanistic\ al aceleia[i Universit\]i germane, întocmind chiar
pentru Biblioteca acesteia un mic fond de carte de literatur\ român\ din care
n-au lipsit operele lui Alecsandri, Eminescu, Creang\, Negruzzi, Caragiale,
Rebreanu, Sadoveanu etc.
În ]ar\ îi vor ap\rea numeroase articole în publica]ii române[ti de mare
prestigiu [i germane („Korrespondezblatt”, „Klingsor”, „Siebenbürgische
Vierteljahrsschrift”). A[a de pild\, înc\ în 1925, el public\ în „Universul
literar”, la cerin]ele lui N. Iorga, studiul Scurt istoric al literaturii sa[ilor
în Ardeal, iar în 1927, în „Via]a Româneasc\”, un amplu articol8 consacrat
lui Rainer Maria Rilke, cu prilejul încet\rii din via]\ a acestuia, a[a cum în
„Revista critic\”9 a prezentat revista german\ „Klingsor” care ap\rea la
Bra[ov. Alte contribu]ii ale sale le înt=lnim în „Revista filologic\”, „Via]a
româneasc\”, „Opinia”, „Arhiva”, „Revista germani[tilor români”,
„Boabe de grâu” [.a.
Pe de alt\ parte, Klein a semnalat în publica]ii germane din perioada
interbelic\ apari]iile semnificative ale culturii române, prin prezent\ri,
recenzii, note etc. Dintre acestea se distinge ampla prezentare (de cca. 12
pagini) a lucr\rii lui Al. Philippide, Originea Românilor, în revista
transilv\nean\ „Korrespondenzblatt”10, în care el subliniaz\, printre altele
anterioritatea trat\rii acestei teme de unii c\rturari sa[i. Pe aceea[i linie se
înscrie [i nota cu privire la cartea lui Friedrich Lang despre Mihai
Eminescu als Dichter und Denker11 în care el releva, prin aceasta, tot o
form\ de interferen]\ între cele dou\ culturi, regret=nd sumara insisten]\ a
autorului asupra influen]ei culturii germane în formarea intelectual\ a
poetului. {i exemplele ar putea continua.
8 K. K. Klein, Rainer Maria Rilke, în „Via]a Româneasc\”, Bucure[ti, 1927, XIX, nr. 1,
p. 186-195.
9 K. K. Klein, Klingsor, Bra[ov, vol. 1-4 (1924-1927), în „Revista Critic\”, Ia[i, 1928,
p. 207-208.
10
1928, p. 89-101.
11
În Korrespondenzblatt, 1929, p. 28-31.
KARL KURT KLEIN – MEDIATOR ~NTRE CULTURIiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii351
Trebuie, de asemenea, apreciate prelegerile sale despre autori
germani, sa[i [i români, ]inute cu diverse prilejuri (zile aniversare, apari]ii
editoriale etc.). Astfel, în 1932, c=nd se s\rb\toreau 100 de ani de la
na[terea lui Johann Wolfgang von Goethe, Klein a sus]inut mai multe
prelegeri în limba român\12: una în Aula Universit\]ii din Ia[i [i alta la
Teatrul Na]ional, în care a evocat via]a [i opera marelui poet german,
dorind prin asemenea ac]iuni de popularizare s\ st=rneasc\ interesul
pentru acesta confra]ilor români. Tot în acela[i scop, el a ]inut o conferin]\
[i în cadrul Filialei bra[ovene a Ligii Culturale a lui N. Iorga, intitulat\
„Goethe în zilele noastre”13. Apoi, în 1936, cu ocazia împlinirii v=rstei de
60 de ani a profesorului Traian Bratu, la s\rb\torirea acestuia, Karl Kurt
Klein a evocat, într-un discurs festiv în Aula Universit\]ii, personalitatea
remarcabil\ a profesorului, a distinsului om de [tiin]\ [i a celui care a fost
primul titular al Catedrei de germanistic\, decan [i rector în dou\
legislaturi al Universit\]ii ie[ene, discurs publicat, de altfel, în „Revista
Germani[tilor Români”14. Tot în limba român\, Klein s-a adresat unui
public mai larg printr-o prelegere despre „Eroul sas Stefan Ludwig Roth [i
leg\turile lui cu românii”15, subliniind, înc\ odat\, str=nsele raporturi
dintre cele dou\ etnii ce au existat în Transilvania de-a lungul secolelor.
Coresponden]a intens\ cu personalit\]i de prim\ m=n\ ale culturii
române[ti [i germane îl prezint\ pe Karl Kurt Klein ca un activ mediator
între cele dou\ culturi. În ceea ce prive[te coresponden]a sa cu mari
personalit\]i române[ti, ne limit\m a selecta doar c=teva fragmente din
scrisorile trimise [i primite, în decurs de dou\ decenii, considerate mai
relevante [i care se constituie în alte argumente ce sprijin\ ideea c\ Karl
Kurt Klein a fost un remarcabil mediator între culturile german\ [i român\.
A[a, de pild\, c=nd la 12 februarie 1929 se adresa lui Giorge Pascu, el
îi scria c\ num\rul 1 din acel an al „Revistei critice” i-a pl\cut mai ales
pentru tonul moderat. „Sunt absolut convins c\ efectul revistei va fi cu
atât mai mare, cu cât tonul e mai moderat. Fortiter in modo, suaviter in re.
Zilele acestea am avut o convorbire lung\ cu dl. Friedwanger la Frankfurt
la care m-am dus pentru a-mi împrumuta ni[te c\r]i române[ti din
12
Vezi Anuarul „Universit\]ii Mih\ilene din Ia[i. 1930-1935”. Publicat de Traian
Bratu, rectorul în func]iune al Universit\]ii, Ia[i, 1936, p. 360.
13 Vezi [i Ioan Dordea în op.cit., p. 353.
14 Un germanist rom=n: Profesorul Traian Bratu, publicat la Bucure[ti în anul 1937,
p. 175-183.
15
Vezi „Anuarul Universit\]ii pe anul academic1938/39”. Publicat de Mihai David,
rectorul în func]iune al Universit\]ii Mih\ilene, Ia[i, 1942, p. 178.
352mmmmmmmmmmmmmmmmmiiASTRID AGACHE
Seminarul lui. Am profitat de ocazie s\-l întreb, între altele, [i despre
p\rerea lui asupra «Revistei Critice» precum [i aupra motivelor pentru
care o oper\ a[a de colosal\ ca a lui Philippide este luat\ a[a de pu]in în
seam\ de filologii romani[ti. «Revista Critic\» nu prea o cuno[tea, dar
spunea limpede c\ dezaprob\ tonul violent uzat la Ia[i (f\când abstrac]ie
numai de Iordan). Dealtmintrelea se ar\ta foarte bine orientat asupra
Originii Românilor a lui Philippide [i vorbea cu cea mai mare stim\
despre munca colosal\ ce Philippide a depus, regretând îns\ forma greoaie
în care Philippide [i-a turnat erudi]ia.”16
La 19 februarie din acela[i an, Iorgu Iordan, ca r\spuns la o scrisoare a
lui Klein, din Heidelberg, îi transmitea la Marburg urm\torul mesaj:
„Prietenul meu Spitzer scrie lucruri foarte frumoase despre
dumneavoastr\ [i activitatea pe care o desf\[ura]i ca lector pentru român\.
V\ felicit [i, în acela[i timp, v\ sunt recunosc\tor, ca român [i lingvist c\
realiza]i asemenea servicii în slujba românismului.”17
Mult mai t=rziu, la 28 iulie 1941, se adreseaz\ din Cluj lui Sextil
Pu[cariu, aflat atunci la Berlin, în modul urm\tor: „V\ mul]umesc, în
pofida conjuncturii existente, sincer [i din inim\ pentru în]elegerea pe care
a]i avut-o fa]\ de situa]ia mea deosebit\ [i grea [i v\ rog s\ primi]i
asigurarea din partea mea c\ apartenen]a mea este la Universitatea român\
din Cluj [i mai ales la ilustrul dumneavoastr\ cerc de la Muzeul Limbii
Române. Va fi un motiv permanent de a-mi aminti de rela]iile înfiripate,
pe care le-a[ cultiva cu pl\cere [i în continuare. (De[i nu neg nici acum c\
prima mea dragoste apar]ine Universit\]ii [i ora[ului Ia[i, unde am
cunoscut oameni remarcabili de care m\ leag\ amintiri de neuitat). Ca [i
pân\ acum m\ voi str\dui [i în viitor s\ activez [i s\ intermediez rela]iile
dintre cele dou\ popoare, [i a destinului la care am fost h\r\zi]i noi sa[ii
transilv\neni.
Cred c\ [i pân\ acum, în cadrul vechi [i nou, am reu[it prin activitatea
mea [i cu modestele mele puteri s\ contribui la înl\turarea ideilor
preconcepute existente [i a falselor opinii.”18
16
Ioan Dordea, op. cit., p. 114.
Ibidem, p. 121.
18
Ibidem, p. 519.
17