Survey
* Your assessment is very important for improving the workof artificial intelligence, which forms the content of this project
* Your assessment is very important for improving the workof artificial intelligence, which forms the content of this project
ASTRID AGACHE KARL KURT KLEIN – REMARCABIL MEDIATOR ÎNTRE CULTURILE GERMAN| {I ROMÂN| Intelectual de aleas\ ]inut\, c\rturar prolific, Karl Kurt Klein 1 s-a afirmat, prin preocup\rile sale, în domenii esen]iale ale vie]ii culturale (istorie [i istorie literar\, lingvistic\, didactic\, biblioteconomie, activitate editorial\, rela]ii interculturale) [i prin aceasta a avut o contribu]ie remarcabil\, mai ales în perioada ie[ean\ a activit\]ii sale, întins\ pe parcursul a 16 ani, la prop\[irea rela]iilor culturale germano-române. C=teva date biografice îi prefigureaz\ [i contureaz\ personalitatea înc\ din tinere]e. Prin chiar locul na[terii sale, Klein a crescut într-un mediu multilingvistic, unde s\seasca transilvan\ era limba matern\, germana era limba cult\ [i uzual\, maghiara era limba oficial\, iar româna limba de comunicare cu popula]ia majoritar\. Aceste circumstan]e l-au format ca pe un adev\rat mijlocitor între culturile dep\rtate din punct de vedere al limbilor, dar at=t de apropiate din punct de vedere social. Astfel, dup\ ce a urmat gimnaziul german de la Sibiu, studiind cu profesorii de acolo, cu rezultate foarte bune, împrejur\rile primului r\zboi l-au determinat s\ sus]in\ examene de germanistic\ [i teologie cu profesorul Richard Huss în cadrul Universit\]ii din Debrecin, relu=ndu-[i studiile de abia în toamna anului 1919, odat\ cu înfiin]area Universit\]ii române[ti din Cluj. În toamna anului 1920 devine licen]iat în filologia modern\ la Universitatea din Cluj, sus]in=nd examenul de licen]\ cu probe la limbile german\, latin\ [i greac\, iar în 1921 î[i ia doctoratul. De remarcat c\ din comisia de doctorat, la sus]inerea tezei condus\ de profesorul Gustav Kisch, au f\cut parte profesorii Nicolae B\nescu [i Iosif Popovici, iar pe 1 Vezi [i Astrid Agache, Identitätsstiftende Jahre des Germanisten Karl Kurt Klein, 1897-1971, în vol. Pun]i în istorie. Studii româno-germane (coordonatori C\t\lin Turliuc, Flavius Solomon), Editura Cantes, Ia[i, 2001, p. 50-67. 348mmmmmmmmmmmmmmmmmiiASTRID AGACHE diploma de doctor, al\turi de specialitatea principal\, Limba [i literatura german\, figureaz\ altele dou\: Indogermanistica [i Istoria literaturii latine. Dup\ perfec]ionarea cuno[tin]elor în domeniul filologiei [i teologiei de la Universitatea din Marburg / Lahn, Karl Kurt Klein a început publicarea unor articole privind literatura contemporan\, c=ntecele populare [i originea sa[ilor din Transilvania. A[adar, în 1923, c=nd profesorul Traian Bratu de la Universitatea ie[ean\ îi propune printr-o scrisoare s\-i devin\ asistent, acesta era îndrept\]it s\ remarce: ,,Am citit lucr\rile [i articolele dumneavoastr\ [i cred c\ ne vom desf\[ura activitatea în bun\ în]elegere. Dorin]a exprimat\ de dumneavoastr\ de a v\ alege ca domeniu special de cercetare literatura [i cultura minorit\]ii na]ionale germane din România, o consider justificat\ [i corespunz\toare. Ca cet\]ean al României a]i putea l\rgi sfera de cercetare, în sensul de a analiza influen]ele acestei literaturi [i culturi asupra celorlalte na]ionalit\]i [i s\ studia]i interferen]ele existente între ele. În conjunctura dat\, aceast\ preocupare nu se va putea desf\[ura în cadrul activit\]ii academice, deoarece nu ve]i dispune de studen]i cu o preg\tire corespunz\toare, ci trebuie s\ devin\ obiect de studiu particular. (Adaug observa]ia c\, personal, sus]in necesitatea prezent\rii prelegerilor la cursuri în limba român\, în schimb seminariile [i exerci]iile din cadrul proseminariilor se vor desf\[ura pe cât posibil în limba german\; aceast\ m\sur\ corespunde caracterului românesc al universit\]ii)”. 2 Nedesmin]ind speran]ele profesorului, noul asistent al Catedrei de germanistic\ va releva, într-o serie de studii în limba german\, personalitatea unor intelectuali sa[i din Transilvania p\trun[i în spa]iul moldav, care au contribuit, într-o m\sur\ considerabil\, la stabilirea unor noi raporturi între culturile român\ [i german\. Astfel, într-un prim articol (1924) consacrat pastorului lutheran Daniel Roth3, Klein pune în valoare date din biografia acestuia, subliniind rolul s\u, ca profesor particular al unor familii boiere[ti din Ia[i, continu=nd o tradi]ie mai veche (secolul al XVI-lea) în r\sp=ndirea cuno[tin]elor de limb\ german\, propag=nd, totodat\, noile idei europene, mai ales în cercul de lectur\ al medicini[tilor (1826-1830). Datorit\ convingerilor sale politice proromâne[ti, implicat în evenimentele de la 1848 din Transilvania, c=nd cerea deslipirea acestei provincii [i 2 Ioan Dordea, Karl Kurt Klein. 1897-1971. Coresponden]\, Editura Clusium 1997, p. 55 (Scrisoare din 18 august 1923). 3 Karl Kurt Klein, Zur Lebensgeschichte Daniels Roth, în „Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde“, 1924, p. 48-69. KARL KURT KLEIN – MEDIATOR ~NTRE CULTURIiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii349 unificarea ei cu Moldova [i }ara Româneasc\ într-un stat daco-român, Daniel Roth este silit s\ p\r\seasc\ Transilvania, [i s\ se refugieze din nou la Ia[i (1849). În aceast\ a doua perioad\ a [ederii sale în capitala moldav\, el a desf\[urat o intens\ activitate ca medic militar. Este de men]ionat c\ aceast\ contribu]ie a lui Karl Kurt Klein a fost remarcat\, printre al]ii, de Ilie B\rbulescu, care într-o recenzie îi sugera s\ aprofundeze tema rela]iilor culturale româno-germane. „Dup\ ce în urma revolu]iei de la 1821 Românii Principatelor încep a-[i îndrepta aten]ia mai cu deosebire spre cultura apusean\, Fran]a ne d\du mai cu seam\ limba fran]uzeasc\ [i manierele elegante ale Cur]ii domne[ti [i saloanelor boiere[ti, înv\]\tura c\r]ii ni-o transmiser\ Germanii în foarte mare parte”.4 Continu=ndu-[i în aceea[i direc]ie preocup\rile, el s-a aplecat cu st\ruin]\ asupra unei personalit\]i de seam\ din elita intelectual\ a Ia[ului primei jum\t\]i a secolului al XIX-lea, Christian Flechtenmacher5, renumitul jurist care a activat nu numai ca func]ionar al statului dar, împreun\ cu grecul Ananias, a introdus în practica juridic\ Codul civil, cunoscut sub denumirea de Codul Callimachi, pentru care a fost ridicat la rangul boieresc de c\minar, iar ca profesor la Gimnaziul Vasillian [i apoi la Academia Mih\ilean\, a ]inut primele prelegeri de drept în limba român\, contrar poruncii domne[ti de a se preda în limba francez\, primind pentru aceasta, de la contemporanii s\i, apelativul de „bun român”. De altfel, el a [i scris în limba român\. În alte articole6, Karl Kurt Klein a surprins [i activitatea altor sa[i din Transilvania veni]i pe p\m=ntul moldav ca ingineri, medici, farmaci[ti, subliniind devotamentul lor pentru patria adoptiv\ [i aportul substan]ial al acestora la promovarea [i consolidarea leg\turilor culturale germano-române. El însu[i, asum=ndu-[i rolul de mediator între cele dou\ culturi, elaboreaz\ în 1929 volumul Rumänisch-Deutsche Kulturbeziehungen7 pe care l-a publicat la Heidelberg, în timp ce se afla la Universitatea din Marburg, conduc=nd Institut fur Grenz-und Auslanddeutschtum. Dup\ propria-i m\rturisire 4 Ilie B\rbulescu, Karl Kurt Klein, Zur Lebensgeschichte Daniel Roths, în revista din Sibiu ,,Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde“ No. 7-10 din iulie-oct. 1924, în „Arhiva. Organul Societ\]ii istorico-filologice din Ia[i”, 1926, p. 75-78. 5 Karl Kurt Klein, Ein Siebenbürger Sachse als Pravilist in moldauischen Diensten, în Bukarester Gemeindeblatt, 19.dec. 1926. 6 Karl Kurt Klein, Sächsische Bojaren, în Deutscher Kalender für Rumänien, Bucure[ti, 1930, p. 136-149. 7 Karl Kurt Klein, Rumänisch-Deutsche Literaturbeziehungen. Zwei Studien aus dem Aufgaben- und Arbeitskreis der Deutschforschung an den rumänischen Universitäten, Heidelberg, 1929. 350mmmmmmmmmmmmmmmmmiiASTRID AGACHE din Prefa]\, lucrarea se adreseaz\ în aceea[i m\sur\ publicului german [i celui român, prezent=nd în prima parte c=teva direc]ii ale germanisticii române[ti, iar în cea de-a doua, intitulat\ „Rumänische Beziehungen in der deutschen Literatur Siebenbürgens bis zur Mitte des 19. Jahrhunderts”, el surprinde interferen]ele existente, at=t în limb\, c=t [i în literatur\, p=n\ la mijlocul secolului al XIX-lea. În acela[i timp, Klein a ]inut cursuri de limb\ român\ la Seminarul de romanistic\ al aceleia[i Universit\]i germane, întocmind chiar pentru Biblioteca acesteia un mic fond de carte de literatur\ român\ din care n-au lipsit operele lui Alecsandri, Eminescu, Creang\, Negruzzi, Caragiale, Rebreanu, Sadoveanu etc. În ]ar\ îi vor ap\rea numeroase articole în publica]ii române[ti de mare prestigiu [i germane („Korrespondezblatt”, „Klingsor”, „Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”). A[a de pild\, înc\ în 1925, el public\ în „Universul literar”, la cerin]ele lui N. Iorga, studiul Scurt istoric al literaturii sa[ilor în Ardeal, iar în 1927, în „Via]a Româneasc\”, un amplu articol8 consacrat lui Rainer Maria Rilke, cu prilejul încet\rii din via]\ a acestuia, a[a cum în „Revista critic\”9 a prezentat revista german\ „Klingsor” care ap\rea la Bra[ov. Alte contribu]ii ale sale le înt=lnim în „Revista filologic\”, „Via]a româneasc\”, „Opinia”, „Arhiva”, „Revista germani[tilor români”, „Boabe de grâu” [.a. Pe de alt\ parte, Klein a semnalat în publica]ii germane din perioada interbelic\ apari]iile semnificative ale culturii române, prin prezent\ri, recenzii, note etc. Dintre acestea se distinge ampla prezentare (de cca. 12 pagini) a lucr\rii lui Al. Philippide, Originea Românilor, în revista transilv\nean\ „Korrespondenzblatt”10, în care el subliniaz\, printre altele anterioritatea trat\rii acestei teme de unii c\rturari sa[i. Pe aceea[i linie se înscrie [i nota cu privire la cartea lui Friedrich Lang despre Mihai Eminescu als Dichter und Denker11 în care el releva, prin aceasta, tot o form\ de interferen]\ între cele dou\ culturi, regret=nd sumara insisten]\ a autorului asupra influen]ei culturii germane în formarea intelectual\ a poetului. {i exemplele ar putea continua. 8 K. K. Klein, Rainer Maria Rilke, în „Via]a Româneasc\”, Bucure[ti, 1927, XIX, nr. 1, p. 186-195. 9 K. K. Klein, Klingsor, Bra[ov, vol. 1-4 (1924-1927), în „Revista Critic\”, Ia[i, 1928, p. 207-208. 10 1928, p. 89-101. 11 În Korrespondenzblatt, 1929, p. 28-31. KARL KURT KLEIN – MEDIATOR ~NTRE CULTURIiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii351 Trebuie, de asemenea, apreciate prelegerile sale despre autori germani, sa[i [i români, ]inute cu diverse prilejuri (zile aniversare, apari]ii editoriale etc.). Astfel, în 1932, c=nd se s\rb\toreau 100 de ani de la na[terea lui Johann Wolfgang von Goethe, Klein a sus]inut mai multe prelegeri în limba român\12: una în Aula Universit\]ii din Ia[i [i alta la Teatrul Na]ional, în care a evocat via]a [i opera marelui poet german, dorind prin asemenea ac]iuni de popularizare s\ st=rneasc\ interesul pentru acesta confra]ilor români. Tot în acela[i scop, el a ]inut o conferin]\ [i în cadrul Filialei bra[ovene a Ligii Culturale a lui N. Iorga, intitulat\ „Goethe în zilele noastre”13. Apoi, în 1936, cu ocazia împlinirii v=rstei de 60 de ani a profesorului Traian Bratu, la s\rb\torirea acestuia, Karl Kurt Klein a evocat, într-un discurs festiv în Aula Universit\]ii, personalitatea remarcabil\ a profesorului, a distinsului om de [tiin]\ [i a celui care a fost primul titular al Catedrei de germanistic\, decan [i rector în dou\ legislaturi al Universit\]ii ie[ene, discurs publicat, de altfel, în „Revista Germani[tilor Români”14. Tot în limba român\, Klein s-a adresat unui public mai larg printr-o prelegere despre „Eroul sas Stefan Ludwig Roth [i leg\turile lui cu românii”15, subliniind, înc\ odat\, str=nsele raporturi dintre cele dou\ etnii ce au existat în Transilvania de-a lungul secolelor. Coresponden]a intens\ cu personalit\]i de prim\ m=n\ ale culturii române[ti [i germane îl prezint\ pe Karl Kurt Klein ca un activ mediator între cele dou\ culturi. În ceea ce prive[te coresponden]a sa cu mari personalit\]i române[ti, ne limit\m a selecta doar c=teva fragmente din scrisorile trimise [i primite, în decurs de dou\ decenii, considerate mai relevante [i care se constituie în alte argumente ce sprijin\ ideea c\ Karl Kurt Klein a fost un remarcabil mediator între culturile german\ [i român\. A[a, de pild\, c=nd la 12 februarie 1929 se adresa lui Giorge Pascu, el îi scria c\ num\rul 1 din acel an al „Revistei critice” i-a pl\cut mai ales pentru tonul moderat. „Sunt absolut convins c\ efectul revistei va fi cu atât mai mare, cu cât tonul e mai moderat. Fortiter in modo, suaviter in re. Zilele acestea am avut o convorbire lung\ cu dl. Friedwanger la Frankfurt la care m-am dus pentru a-mi împrumuta ni[te c\r]i române[ti din 12 Vezi Anuarul „Universit\]ii Mih\ilene din Ia[i. 1930-1935”. Publicat de Traian Bratu, rectorul în func]iune al Universit\]ii, Ia[i, 1936, p. 360. 13 Vezi [i Ioan Dordea în op.cit., p. 353. 14 Un germanist rom=n: Profesorul Traian Bratu, publicat la Bucure[ti în anul 1937, p. 175-183. 15 Vezi „Anuarul Universit\]ii pe anul academic1938/39”. Publicat de Mihai David, rectorul în func]iune al Universit\]ii Mih\ilene, Ia[i, 1942, p. 178. 352mmmmmmmmmmmmmmmmmiiASTRID AGACHE Seminarul lui. Am profitat de ocazie s\-l întreb, între altele, [i despre p\rerea lui asupra «Revistei Critice» precum [i aupra motivelor pentru care o oper\ a[a de colosal\ ca a lui Philippide este luat\ a[a de pu]in în seam\ de filologii romani[ti. «Revista Critic\» nu prea o cuno[tea, dar spunea limpede c\ dezaprob\ tonul violent uzat la Ia[i (f\când abstrac]ie numai de Iordan). Dealtmintrelea se ar\ta foarte bine orientat asupra Originii Românilor a lui Philippide [i vorbea cu cea mai mare stim\ despre munca colosal\ ce Philippide a depus, regretând îns\ forma greoaie în care Philippide [i-a turnat erudi]ia.”16 La 19 februarie din acela[i an, Iorgu Iordan, ca r\spuns la o scrisoare a lui Klein, din Heidelberg, îi transmitea la Marburg urm\torul mesaj: „Prietenul meu Spitzer scrie lucruri foarte frumoase despre dumneavoastr\ [i activitatea pe care o desf\[ura]i ca lector pentru român\. V\ felicit [i, în acela[i timp, v\ sunt recunosc\tor, ca român [i lingvist c\ realiza]i asemenea servicii în slujba românismului.”17 Mult mai t=rziu, la 28 iulie 1941, se adreseaz\ din Cluj lui Sextil Pu[cariu, aflat atunci la Berlin, în modul urm\tor: „V\ mul]umesc, în pofida conjuncturii existente, sincer [i din inim\ pentru în]elegerea pe care a]i avut-o fa]\ de situa]ia mea deosebit\ [i grea [i v\ rog s\ primi]i asigurarea din partea mea c\ apartenen]a mea este la Universitatea român\ din Cluj [i mai ales la ilustrul dumneavoastr\ cerc de la Muzeul Limbii Române. Va fi un motiv permanent de a-mi aminti de rela]iile înfiripate, pe care le-a[ cultiva cu pl\cere [i în continuare. (De[i nu neg nici acum c\ prima mea dragoste apar]ine Universit\]ii [i ora[ului Ia[i, unde am cunoscut oameni remarcabili de care m\ leag\ amintiri de neuitat). Ca [i pân\ acum m\ voi str\dui [i în viitor s\ activez [i s\ intermediez rela]iile dintre cele dou\ popoare, [i a destinului la care am fost h\r\zi]i noi sa[ii transilv\neni. Cred c\ [i pân\ acum, în cadrul vechi [i nou, am reu[it prin activitatea mea [i cu modestele mele puteri s\ contribui la înl\turarea ideilor preconcepute existente [i a falselor opinii.”18 16 Ioan Dordea, op. cit., p. 114. Ibidem, p. 121. 18 Ibidem, p. 519. 17